Este o glumă care spune că, dacă le cereți bărbaților și femeilor să numească culorile, veți primi răspunsuri de bază de la bărbați (roșu, galben, verde, albastru, albastru închis) și unele creative de la femei (garoafă, lămâie, salvie deschisă, albastru cerulat, cerulean).

Acum, cercetările au confirmat această glumă până la un anumit punct. Femeile au într-adevăr tendința de a avea un vocabular de culori mai mare și mai elaborat.

Israel Abramov, de la CUNY’s Brooklyn College, a lucrat pentru a afla dacă creierul bărbaților și cel al femeilor sunt cumva cablate diferit atunci când vine vorba de percepția culorilor, scrie Sadie Steffens pentru „Lions Talk Science”, un blog al Penn State Milton S. Hershey College of Medicine. Munca sa arată într-adevăr diferențe. Steffens scrie:

Abramov a cerut bărbaților și femeilor să descompună nuanța unei culori și să atribuie un procent categoriilor roșu, galben, verde și albastru. Rezultatele au arătat că femeile erau mai pricepute decât bărbații la a distinge între gradații subtile. Această sensibilitate a fost mai evidentă la mijlocul spectrului de culori. În cazul nuanțelor care erau preponderent galbene sau verzi, femeile au fost capabile să distingă mici diferențe între culori care pentru bărbați păreau identice. De fapt, Abramov a constatat că erau necesare lungimi de undă de lumină puțin mai mari pentru ca bărbații să vadă aceleași nuanțe ca femeile – nuanțele identificate ca fiind portocalii de către femei erau văzute ca fiind mai galbene de către bărbați.

Cu toate acestea, atunci când li s-au arătat bare luminoase și întunecate care pâlpâiau pe un ecran, bărbații au fost mai buni decât femeile la a vedea barele. Bărbații au fost mai capabili să perceapă mai bine schimbările de luminozitate în spațiu, o abilitate utilă pentru a citi o literă pe o diagramă oculară sau pentru a recunoaște o față. Acest efect a crescut pe măsură ce barele se îngustau, sugerând că bărbații sunt mai sensibili la detalii fine și la mișcări rapide decât femeile.

Abramov crede că testosteronul ar putea fi de vină pentru această diferență. Bărbații au mai mulți receptori de testosteron decât femeile, în special în regiunile vizuale ale creierului, care ar putea fi cauza diferențelor de percepție. Totuși, mecanismul biologic exact nu a fost încă descoperit. Iar bărbații și femeile nu sunt singurele categorii de persoane care văd culorile în mod diferit unul față de celălalt. La fel și persoanele în vârstă, în comparație cu cele tinere. Iar persoanele care lucrează cu culorile – gândiți-vă la artiști și designeri – au un vocabular de culori semnificativ mai extins. Așadar, diferența dintre bărbați și femei s-ar putea să nu fie biologică, ci culturală.

Între timp, vom continua să sondăm adâncurile efectului genului asupra culorii. De exemplu, când Randall Munroe, creatorul webcomicului XKCD, și-a chestionat cititorii, a descoperit că A) toată lumea înnebunește când i se cere să numească culorile și B) nimeni nu știe să scrie fuchsia. De fapt, rezultatele sale complete au fost și mai interesante, așa că verificați-le.