Vincenzo Galilei s-a născut în jurul anului 1520 în Santa Maria a Monte, în Valea Arno. A fost un lutanist și un teoretician al muzicii.

După ce a studiat la Veneția sub îndrumarea lui Gioseffo Zarlino (1517-1590), s-a întors la Pisa și în 1562 s-a căsătorit cu tânăra Giulia Ammannati (1538-1620). Copiii născuți în urma căsătoriei lor au fost Galileo (1564), Benedetto (?), Virginia (1573), Anna (?), Michelangelo (1575), Livia (1578) și, probabil, o fiică mai mică pe nume Lena.

În 1574 familia Galilei s-a mutat la Florența, unde Vincenzo, care se stabilise deja acolo cu câțiva ani mai devreme, a putut să-și continue studiile de muzică în principal datorită ajutorului contelui Giovanni Bardi (1534-1612). Bardi sponsorizase Camerata Fiorentina (sau, mai potrivit, de’ Bardi), ale cărei spectacole au stabilit superioritatea cântecului monodic față de polifonie și au contribuit la schimbarea gustului care va duce la nașterea operei lirice.

Vincenzo și-a expus teoriile muzicale în principal în următoarele lucrări: Fronimo. Dialogo nel quale si contengono le vere et necessarie regole del intavolare la musica nel liuto (Veneția, 1568); Dialogo di Vincentio Galilei della musica antica et della moderna (Florența, 1581); Discorso di Vincentio Galilei intorno alle opere di Gioseffo Zarlino et altri importanti particolari attenenti alla musica (Florența, 1589)

.