Xanthelasmata, petele de piele galbenă din jurul pleoapelor inferioare sau superioare pot însemna că persoana care le are are are un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă sau de a face un atac de cord, au anunțat cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga în BMJ (British Medical Journal).

Xanthelasmata este pluralul lui xanthelasma, numit și xanthelasma palpebrarum. Acestea sunt colecții gălbui, bine delimitate, de colesterol sub piele, de obicei pe pleoape sau în jurul acestora. Nu sunt nici dureroase, nici dăunătoare, deși pot fi desfigurate și sunt ușor de îndepărtat. Xanthelasmata sunt mai frecvente în rândul persoanelor de origine asiatică și mediteraneană.

Profesorul Anne Tybjærg-Hansen și echipa sa au raportat, de asemenea, că arcus corneae, inele gri sau albe în jurul corneei, nu sunt asociate cu un risc mai mare de atac de cord sau de boală cardiacă.

Studii anterioare au demonstrat că arcus corneae și xanthelasmata sunt depozite de colesterol. Jumătate dintre pacienții care au inele în jurul corneei sau xantelasmate au un nivel ridicat de colesterol în sânge. Cercetătorii subliniază că cealaltă jumătate nu au.

Tybjærg-Hansen și echipa și-au propus să determine dacă xanthelasmata și/sau arcus corneae ar putea fi markeri pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral, îngroșarea severă a arterelor, atacul de cord sau moartea prematură în general.

Autorii au scris că un număr considerabil de pacienți sunt trimiși de către medicul lor de familie la un dermatolog pentru a li se îndepărta petele galbene.

Cercetătorii au adunat date despre 12.745 de persoane care au luat parte la Copenhagen City Heart Study. Aceștia aveau între 20 și 93 de ani. Niciunul dintre ei nu avea vreun tip de afecțiune cardiacă la începutul studiului. Aceștia au fost urmăriți în mod regulat și amănunțit din 1976 până în 2009.

4,4% (563) dintre ei aveau xanthelasmata și 24,8% (3.159) aveau arcus corneae la începutul studiului.

În timpul perioadei de urmărire de trei decenii, 3.699 au dezvoltat un anumit tip de boală cardiacă, 1.872 dintre ei au avut un atac de cord, 1.498 au avut un accident vascular cerebral, 1.815 au dezvoltat o boală cerebrovasculară și 8.507 au murit.

Cercetătorii au descoperit că cei cu xanthelasma au avut o șansă considerabil mai mare de a dezvolta boli de inimă sau de a muri în decurs de zece ani în comparație cu alte persoane. Riscul s-a menținut și după ce au fost luați în considerare alți factori care ar fi putut influența rezultatele, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea, nivelul de colesterol, sexul și statutul și/sau istoricul fumatului.

Cea mai strânsă legătură dintre xantelasmate și bolile de inimă și riscul de atac de cord a fost găsită în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 70 și 79 de ani. 41% dintre bărbații fără xantelasme în acest interval de vârstă au avut un risc de a dezvolta bolile și afecțiunile menționate, comparativ cu 53% în rândul celor cu xantelasme.

În rândul femeilor de toate vârstele, diferența de risc a fost de 35% comparativ cu 27%.

Cu toate acestea, s-a constatat că arcus corneae nu a fost un factor de predicție a riscului de boli de inimă sau de atac de cord.

Cercetătorii spun că medicii ar trebui să folosească prezența xanthelasmelor atunci când diagnostichează bolile de inimă și afecțiunile asociate. Ei adaugă că acolo unde accesul la instalațiile de laborator este dificil, căutarea xantelasmelor ar putea fi deosebit de utilă pentru medici.

Într-un editorial de însoțire, autorii scriu că, în timpul unei examinări cuprinzătoare, xantelasmelor ar putea fi folosite de medicii de îngrijire primară pentru a ajuta la identificarea celor care prezintă un risc mai mare de atac de cord și boli de inimă.

Scris de Christian Nordqvist