Wulfstan s-a născut în jurul anului 1008 la Long Itchington în comitatul englezesc Warwickshire. Familia sa și-a pierdut pământurile în jurul momentului în care regele Cnut al Angliei a urcat pe tron. A fost numit probabil după unchiul său, Wulfstan al II-lea, arhiepiscop de York. Prin influența unchiului său, a studiat la mănăstirile din Evesham și Peterborough, înainte de a deveni funcționar la Worcester. În această perioadă, superiorii săi, observând reputația sa de dedicare și castitate, l-au îndemnat să se alăture preoției. Wulfstan a fost hirotonit la scurt timp după aceea, în 1038, și în curând s-a alăturat unei mănăstiri de benedictini la Worcester.

Wulfstan a servit ca trezorier și stareț al Worcesterului. Când lui Ealdred, episcop de Worcester, dar și arhiepiscop de York, i s-a cerut să renunțe la Worcester de către Papa Nicolae, Ealdred a decis ca Wulfstan să fie numit la Worcester. În plus, Ealdred a continuat să dețină o serie de conace ale diecezei. Wulfstan a fost consacrat episcop de Worcester la 8 septembrie 1062, de către Ealdred. Ar fi fost mai potrivit ca el să fi fost consacrat de Arhiepiscopul de Canterbury, în a cărui provincie se afla Worcester. Wulfstan a evitat în mod deliberat consacrarea de către actualul arhiepiscop de Canterbury, Stigand, deoarece propria consacrare a lui Stigand fusese necanonică. Wulfstan a recunoscut totuși că scaunul din Worcester era sufragan al Canterburyului. El nu a făcut nicio profesiune de supunere față de Ealdred, oferind în schimb o profesiune de supunere succesorului lui Stigand, Lanfranc.

Wulfstan a fost un confident al lui Harold Godwinson, care a ajutat la obținerea episcopatului pentru el.

Reformator social, Wulfstan s-a străduit să facă o punte între vechiul și noul regim și să ușureze suferințele săracilor. El a fost un puternic oponent al comerțului cu sclavi și, împreună cu Lanfranc, a fost principalul responsabil pentru încetarea comerțului din Bristol.

După cucerirea normandă a Angliei, Wulfstan a fost singurul episcop născut în Anglia care și-a păstrat dioceza pentru o perioadă semnificativă de timp după cucerire (toți ceilalți fuseseră înlocuiți sau succedați de normanzi până în 1075). William a remarcat că îngrijirea pastorală a diecezei sale era principalul interes al lui Wulfstan.

În 1072 Wulfstan a semnat Acordul de la Winchester. În 1075, Wulfstan și miliția fyrd din Worcestershire au contracarat Revolta conților, când diverși magnați au încercat o rebeliune împotriva lui William Cuceritorul.

Wulfstan a fondat Marele Priorat Malvern și a întreprins multe lucrări de reconstrucție la scară largă, inclusiv Catedrala din Worcester, Catedrala din Hereford, Abația din Tewkesbury și multe alte biserici din zonele Worcester, Hereford și Gloucester. După cucerirea normandă, el a susținut că Oswaldslow, o „triplă sută” administrată de episcopii din Worcester, era liberă de intervenția șerifului local. Acest drept de excludere a șerifului a fost consemnat în Domesday Book din 1086. Wulfstan a administrat, de asemenea, dieceza de Lichfield când aceasta a fost vacantă între 1071 și 1072.

În calitate de episcop, el i-a ajutat adesea pe arhiepiscopii de York la consacrări, deoarece aceștia aveau puțini episcopi sufragani. În 1073, Wulfstan l-a ajutat pe Thomas de Bayeux să-l consacre pe Radulf ca episcop de Orkney, iar în 1081 a ajutat la consacrarea lui William de St-Calais ca episcop de Durham.

Wulfstan a fost responsabil pentru compilarea de către Hemming a celui de-al doilea cartular de Worcester. A fost prieten apropiat cu Robert Losinga, episcopul de Hereford, care era bine cunoscut ca matematician și astronom.

Wulfstan a murit la 20 ianuarie 1095 după o boală îndelungată, fiind ultimul episcop supraviețuitor de dinainte de cucerire. După moartea sa, un altar i-a fost dedicat în Great Malvern Priory, alături de cele ale lui Thomas Cantilupe și ale regelui Edward Mărturisitorul.

.