Când Henry David Thoureau și-a luat rămas bun în pădurea din Walden, a spus că vrea să învețe să trăiască în mod deliberat. El a susținut că „are nevoie de tonicul sălbăticiei” și că „nu ne putem sătura niciodată de natură”. Având în vedere că este oficial primăvară și că pădurile prind din nou viață, ar putea fi util să redescoperim sentimentul de Waldeinsamkeit. Sentimentul pe care îl ai atunci când te plimbi în pădure, singur, cu minunile naturii în jur, acesta este Waldeinsamkeit.

Waldeinsamkeit este format din două cuvinte: Wald însemnând pădure și Einsamkeit însemnând singurătate sau solitudine.

Este sentimentul de a fi singur în pădure, dar face aluzie și la o legătură cu natura. Sentimentul joacă un rol important în religie. Renunțarea la bunurile materiale este adesea o condiție prealabilă pentru a se alătura unui ordin de călugări sau preoți. Acest act se numește monahism. Creștinismul are o tradiție îndelungată de sfinți care trăiesc pe pământ și urmăresc Waldeinsamkeit. Un exemplu celebru este Sfântul Trudpert, care a primit o bucată de pământ în interiorul Pădurii Negre și s-a retras acolo într-o biserică simplă, în singurătate, înconjurat de natură. Imaginea de mai sus a fost făcută la Abația Sfântului Trudpert.

Solitudinea sălbăticiei ca motiv este predominantă atât în religie, cât și în literatură. Întreaga mișcare literară cunoscută sub numele de romantism (1800-1850) se axează pe întoarcerea la natură și pe faptul de a deveni o parte a naturii neîmblânzite. În Germania, autorii și artiștii au înfățișat indivizi potoliți de gloria naturii. Printre autorii acestei mișcări se numără E.T.A. Hoffmann, Frații Grimm și Heinrich von Kleist. Cuvântul Waldeinsamkeit aparține acestei mișcări; el descrie nu doar un sentiment, ci un întreg motiv din literatura romantică. Ludwid Tieck, un cunoscut autor german romantic, a compus odată o odă la Waldeinsamkeit în povestea sa Fair Eckbert :

„Waldeinsamkeit, „Singurătatea pădurii

Wie liegst du weit! Mă bucur în Tine

Oh dich gereut, Mâine ca și azi

Einst mit der Zeit. – În veci de veci

Ach einzige Freud O, cum mă bucur,

Waldeinsamkeit!” Woodland Solitude!”

Se pare că pădurea este locul unde trebuie să mergi pentru a contempla singurătatea existenței – sau poate doar pentru a lua puțin aer proaspăt. Oricum ar fi, primăvara a răsărit, așa că e timpul pentru puțină Waldeinsamkeit!