Născut în Hexham, Northumberland, Hewson a studiat inițial în 1753 la Newcastle Infirmary, Newcastle upon Tyne (care mai târziu a devenit Royal Victoria Infirmary) sub îndrumarea fondatorului său Richard Lambert și mult mai târziu, în iarna anului 1761/1762, la Edinburgh și a fost student, și mai târziu asistent, al lui William Hunter. În 1768 a fost ales membru al Societății Americane de Filosofie, a primit medalia Copley în 1769 și a fost ales membru al Societății Regale în 1770.

Contribuția sa majoră a fost izolarea fibrinei, o proteină cheie în procesul de coagulare a sângelui. Lucrarea sa de la Copley a venit atunci când a demonstrat existența vaselor limfatice la animale și a explicat funcția acestora, lansând ipoteza existenței unui sistem limfatic uman. De asemenea, a demonstrat că celulele roșii din sânge sunt discoide, și nu sferice, așa cum presupusese anterior Anton van Leeuwenhoek, dar a identificat în mod greșit centrele întunecate ale celulelor ca fiind nucleele acestora. În 1773 a produs dovezi pentru conceptul de membrană celulară în celulele roșii din sânge – cu toate acestea, această ultimă lucrare a fost în mare parte ignorată.

La 10 iulie 1770 s-a căsătorit cu Mary Stevenson (mai bine cunoscută sub numele de Polly), o prietenă londoneză a lui Benjamin Franklin. Din septembrie 1772 a condus o școală de anatomie la 36 Craven Street, unde Franklin s-a cazat la Londra (care este acum muzeul Benjamin Franklin House).

În 1998, muncitorii care au restaurat casa din Londra (Benjamin Franklin House) au dezgropat rămășițele a șase copii și patru adulți ascunse sub casă. The Times a relatat la 11 februarie 1998:

Sursele inițiale estimează că oasele au o vechime de aproximativ 200 de ani și au fost îngropate în momentul în care Franklin locuia în casă, care a fost locuința sa din 1757 până în 1762 și din 1764 până în 1775. Cele mai multe dintre oase prezintă semne că au fost disecate, secționate sau tăiate. Un craniu a fost găurit cu mai multe găuri. Paul Knapman, medicul legist din Westminster, a declarat ieri: „Nu pot exclude în totalitate posibilitatea unei crime. Există încă o posibilitate ca eu să fiu nevoit să țin o anchetă.”

Amicii Casei Benjamin Franklin (organizația responsabilă de restaurarea casei lui Franklin de pe strada Craven nr. 36 din Londra) notează că oasele au fost probabil plasate acolo de Hewson, care a locuit în casă timp de doi ani. Aceștia notează că Franklin probabil știa ce făcea Hewson. Dovada a fost demonstrată de dovezile arheologice care au arătat mercur lichid asociat cu oasele de broască țestoasă și colorant vermillon asociat cu oasele de câine găsite în depozit. Hewson a documentat experimente asupra sistemului limfatic folosind atât substanțe cât și animale.

A murit la 1 mai 1774 ca urmare a septicemiei contractate în timp ce diseca un cadavru.

Lucrările lui Hewson au fost continuate după moartea sa de Magnus Falconar, care se căsătorise cu sora lui Hewson, Dorothy, în septembrie 1774. Falconar a repetat experimentele lui Hewson asupra splinei și timusului și, ca urmare, a republicat lucrarea lui Hewson asupra celulelor roșii din sânge în 1777, împreună cu coroborarea sa.

.