© The Authors, published by EDP Sciences, 2019

Acest articol este un articol de tip Open Access distribuit în conformitate cu termenii Creative Commons Attribution License 4.0 (), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice suport, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corespunzător.

1. Introducere

Vinul este o băutură rezultată din fermentarea alcoolică a strugurilor maturi și proaspeți sau a sucului de struguri proaspeți. Ca o definiție biochimică ar fi: băutură rezultată din fermentarea alcoolică a zaharurilor din sucul de struguri de către drojdii. Vinul a fost întotdeauna legat într-un fel sau altul de istoria omului, fie pentru că este o băutură cu gust și personalitate proprie, fie pentru beneficiile pe care le aduce sănătății. Civilizații antice importante, precum egiptenii, grecii și romanii, pe lângă hinduși, foloseau vinul ca medicament pentru trup și pentru suflet. Documentele istorice arată că utilizarea medicinală a vinului de către om a fost o practică făcută de peste 2000 de ani .

În general, putem menționa ca beneficii ale vinului: prevenirea bolilor cardiace și circulatorii; dacă se bea împreună cu masa este cel mai benefic pentru diabetici; favorabil în lupta împotriva obezității; asigură o mai mare longevitate și calitate a vieții; creează bariere în calea apariției demenței; masa însoțită de vin are ca rezultat o digestie mai bună; efect antiinfecțios; efecte benefice asupra sănătății femeii; sunt excelente pentru piele; poate preveni orbirea; are acțiune antiinflamatoare; poate ameliora bolile pulmonare; pe lângă faptul că este o băutură foarte plăcută .

Vinul este una dintre cele mai vechi băuturi, a fost întotdeauna legată de istoria omului și prezintă beneficii pentru sănătatea omului . Deși există rapoarte despre consumul de vin de peste 7.000 de ani, beneficiile vinului au fost evidențiate abia în 1992, când a fost publicat Paradoxul francez . Ceea ce stârnește atenția științifică este legat de obiceiurile alimentare adoptate de francezi, care, în ciuda nivelului ridicat de sedentarism, a fumatului, a consumului ridicat de grăsimi saturate și a nivelului ridicat de colesterol, în comparație cu alte țări industrializate, au o incidență mai mică a bolilor coronariene, fapt atribuit consumului ridicat de vin . Datele prezentate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că ratele de mortalitate datorate bolilor cardiovasculare în Franța sunt mai mici în comparație cu alte țări, motiv pentru care a apărut denumirea de Paradoxul francez .

În acest context este posibil să se asocieze consumul de vin cu beneficiile pentru sănătate asociate cu o alimentație sănătoasă și calitatea vieții, dar acest lucru se întâmplă numai dacă este consumat într-o anumită cantitate .

În acest context, obiectivul acestui studiu este acela de a realiza o trecere în revistă bibliografică a principalelor cercetări și studii efectuate cu tema vin și sănătate, cu accent pe efectul benefic al compoziției fenolice a vinurilor roșii, contribuind astfel la diseminarea beneficiilor consumului regulat și al vinului pentru sănătatea umană.

2. Materiale și metode

Studiul se bazează pe o trecere în revistă a literaturii de specialitate și pe rezultatele cercetărilor efectuate de instituții care activează în acest domeniu.

Pentru elaborarea lucrării au fost compilate lucrări științifice, cu referire la publicații naționale și internaționale legate de tema „Vinul și sănătatea” și „Vinul: aliment funcțional”, „Resveratrolul”, care au fost consultate prin periodicele indexate în portalul Scielo, precum și prin colectarea de date în instituții oficiale, cum ar fi UVIBRA (Uniunea Braziliană de Viticultură).

Care lucrare a fost catalogată, iar datele au fost organizate în așa fel încât a fost posibilă elaborarea prezentei lucrări.

3. Rezultate și discuții

Utilizarea medicinală a vinului a fost folosită pe scară largă de către greci. Hipocrate (460-370 î.Hr.) a relatat despre proprietățile terapeutice ale vinului, băutură folosită ca supliment alimentar în cașexie, diuretic, purgativ, antipiretic, antiseptic, în plasturi și, de asemenea, împotriva depresiei în timpul convalescenței . Principalii constituenți ai sărurilor vinului sunt anionii minerali, sulfat, fosfat, clorură și sulfit, și cei organici, tartrat, malat și lactat, precum și unii cationi, cum ar fi K+, Na+, Mg2+, Ca2+, Fe2+, Al2+ și Cu2+ . Sărurile de calciu și de fier sunt folosite în medicină pentru tratamentul dezincrustării și al anemiei .

Bogăția elementelor care îl compun fac din el, de fapt, un adevărat aliment lichid cu virtuți incomparabile, iar principala condiție pentru ca vinul să aducă beneficii pentru sănătate este ca acesta să fie consumat moderat și împreună cu mesele, absorbția substanțelor nutritive care sunt conținute în alimente .

Studiile efectuate la nivel mondial dovedesc că vinul consumat în cantități moderate contribuie la sănătatea organismului uman . Se sugerează că resveratrolul ar putea fi unul dintre constituenții vinului care conferă această protecție . Resveratrolul acționează în prevenirea bolilor de inimă, asociate cu consumul de vin roșu, precum și prin inhibarea agregării plachetare, alterarea sintezei eucosanoidelor și prin modularea metabolismului lipidic și lipoproteic .

Sursele cele mai abundente de resveratrol sunt strugurii Vitis vinifera, V. labrusca, V. muscadine care sunt în mod normal folosiți la fabricarea vinului. Resveratrolul se găsește în viță de vie, rădăcini, semințe și tulpini, dar cea mai mare concentrație este în pelicula de struguri care conține între 50 și 100 æg/g . Concentrațiile de resveratrol găsite în diferite tipuri de vin variază în funcție de infecția cu Botrytis cinerea, de soiul de struguri, de originea geografică, de tipul de vin și de practicile oenologice .

Capacitatea sa antioxidantă este legată de prevenirea bolilor cardiovasculare , de proprietățile anticancerigene și antiinflamatorii . Resveratrolul poate inhiba inițierea, promovarea și progresia tumorilor , reducerea morții celulare prin stres oxidativ , inhibarea oxidării lipoproteinelor umane de joasă densitate (LDL) , inhibarea agregării plachetare, afectarea activității antiinflamatorii și reducerea efectelor unor boli neurologice cum ar fi Alzheimer .

Concentrația de resveratrol este un răspuns al plantei la un agent agresor și este influențată de prezența microorganismelor patogene . Efectul cardioprotector al vinului poate fi atribuit resveratrolului. Acesta induce protecție împotriva leziunilor de reperfuzie după ischemie (R/I), a fost documentat în inimă, rinichi și creier. Resveratrolul are o mare putere de sechestrare a radicalilor liberi de oxigen și de creștere a producției de oxid nitric.

În vinurile braziliene, Vanderlinde et al. au găsit valori mai mari de resveratrol în raport cu vinurile argentiniene, chiliene și uruguayene. Strugurii crescuți în climatele calde și uscate, care sunt mai puțin afectate de ciupercă, au concentrații mai mici de resveratrol, în timp ce în climatele reci și umede au concentrații mai mari . Rosier și colab. , au cuantificat conținutul de resveratrol în vinuri roșii și albe, vinuri braziliene, argentiniene și chiliene. Vinurile au prezentat o medie de 2,33 mg L-1 pentru vinurile roșii și, respectiv, 0,091 mg L-1 pentru cele albe. În raport cu soiurile, cele mai ridicate niveluri au fost observate pentru Merlot, cu o medie de 3.580 mg L-1, iar cea mai mare concentrație a fost găsită într-un vin roșu brazilian, cu 8.247 mg L-1.

Compușii fenolici prezenți în produsele derivate din struguri, Vitis vinifera L., cum ar fi sucul de struguri și vinurile, în special vinul roșu, au o activitate antioxidantă care combate radicalii liberi. Studiile care au avut ca scop evaluarea activității antioxidante și cuantificarea compușilor fenolici, au dovedit că vinul roșu a avut un conținut mai mare de compuși fenolici și o activitate antioxidantă mai bună. Pentru europeni, vinul este considerat un supliment alimentar, deoarece conține carbohidrați, vitamine și minerale, provenite din struguri. Pe lângă apă (80 până la 85% din volum), băutura mai furnizează organismului energie sub formă de zaharuri precum glucoza și fructoza. Printre minerale se numără potasiul, cuprul, zincul, fluorul, magneziul, aluminiul, iodul, borul și siliciul care, chiar și în cantități mici, sunt indispensabile pentru ca organismul să-și îndeplinească bine toate funcțiile .

Ca orice băutură alcoolică, și vinul cauzează probleme, atunci când este ingerat, peste limite. În 100 ml (o jumătate de cană) se găsesc între 8 și 10 g de etanol. De aceea, cei care iau cantități excesive de vin (mai mult de o jumătate de litru), indiferent de calitatea acestora, sunt supuși a doua zi efectelor neplăcute ale intoxicației etanolice. Printre alte efecte nocive, cum ar fi deshidratarea organismului, alcoolul, atunci când este absorbit, cade rapid în lanțul circulator, provocând o vasodilatație periferică, responsabilă de durerea de cap. Nu există o regulă fixă care să spună care este limita unei persoane în raport cu alcoolul. Aceasta va depinde de anumiți factori, cum ar fi vârsta, sexul și starea emoțională, la care se adaugă faptul că fiecare are propriul nivel de toleranță la alcool, adică fiecare organism răspunde diferit la alcool .

4. Concluzie

O serie de studii dovedesc beneficiile consumului regulat și moderat de vin roșu pentru sănătatea umană, legate în principal de compoziția sa fenolică. Din cele mai vechi timpuri, vinul a fost strâns legat de evoluția medicinei, iar consumul de vin roșu este acum recunoscut ca fiind benefic pentru sănătate de către medicină.

Componentele vinului roșu sunt cunoscute ca fiind antioxidanți puternici și au fost identificate ca având proprietăți anticancerigene, antiinflamatorii și antimicrobiene.

Componentele prezente în vinuri arată că vinul poate fi considerat un aliment funcțional.

.