Articles

Tulburarea bipolară și de ce poate fi toxică pentru relații

De Chato Stewart

Ultima actualizare: 24 mai 2019

Post Views: 37,682

Vizualizări

Partenerul tău poate fi un stâlp de rezistență sau o găleată de ciment cu uscare rapidă în care tocmai ai călcat. Totul depinde de modul în care priviți amândoi relația.

Couple Watching Sunset - Bipolar Disorder & Why It Can Be Toxic on Relationships
Foto: Pexels.com

Relația este despre tine? Ce ai de gând să obții din ea? Ce ai nevoie de la ea? Ce vrei de la ea? Ce DOREȘTI de la ea? Sau relația este egală? Va fi o experiență comună? Relația va consta în oferirea, din tine însuți, a sprijinului tău monetar și financiar, a proprietății tale, a înțelegerii tale, a compasiunii tale, în cele din urmă a întregii tale iubiri? Pentru că, dacă intrați într-o relație cu ideea sau convingerea că este bună pentru voi pentru că veți obține ceva din ea, atunci am vești pentru voi: Relația te va secătui ca un succubus. Asta pentru că persoana cu care intri în relație se gândește, probabil, la același lucru… Niciunul nu dăruiește, amândoi primesc. Pentru ca o relație să reușească să treacă de 20 de ani, trebuie să fii dispus să dăruiești!”

Dezlănțuirea relației în tinerețe

Este extrem de important să acorzi atenție la acest punct următor – îți cer sincer și sper din tot sufletul să poți CONTINUĂ să lucrezi la recuperarea ta, indiferent ce se întâmplă cu relația ta. Încearcă să nu permiți relației tale să îți întunece judecata, acesta este unul dintre cei mai mari declanșatori care duce la cele mai reușite rate de autoagresiune și, chiar mai rău, la cea de a te sinucide din cauza acutizării sau ruperii unei relații.

Am căzut personal victimă a acestui lucru în câteva ocazii. Angoasa profundă pe care am simțit-o din cauza pierderii câtorva, nu doar a uneia, dintre prietenele din tinerețea mea… a declanșat automutilarea și comportamentul sinucigaș.

Părinții să fie atenți: copiii nu sunt întotdeauna echipați pentru a face față pierderii devastatoare a celei percepute ca fiind „dragostea vieții lor”. Am fost jenată, rușinată, pierdută, dezorientată, confuză până la punctul în care am vrut să mor. Infatuările și emoțiile mele necontrolate nu aveau niciun punct de oprire. Durerea emoțională era atât de intensă încât simțeam, la propriu, că vreau să mor. Pentru a-mi alina durerea și pentru că nu învățasem încă abilități pozitive de a face față situației, am apelat la automutilare (o abilitate neproductivă de a face față situației). Am apelat la tăiere, ceea ce a dus la branding și așa am făcut față durerii mele emoționale. Și am ascuns-o bine timp de 24 de ani. Declanșatorii de relații nu sunt ceva ce trebuie luat cu ușurință. Vorbiți cu copiii dumneavoastră. Vorbiți deschis. Evitați să le minimalizați relația spunând lucruri precum Există o mulțime de „pești în mare” – odată ce cutia Pandorei emoțională este deschisă… este vorba de emoțiile brute cu care ai de-a face de cele mai multe ori, nu cu persoana pe care emoțiile sunt fixate, cel puțin, asta este experiența mea personală.

Dispozitivul relației în căsnicie

Ce am învățat până acum? Tulburarea bipolară și căsătoria pot fi toxice pentru o relație. Este momentul în care o relație eșuează sau eșuează. Se pot declanșa reacții negative care ar putea duce la automutilare, autodispreț sau mai rău. Problemele legate de relații trebuie supravegheate și reglementate pozitiv încă din tinerețe.

Dacă suntem căsătoriți și trăim cu o persoană iubită cu tulburare bipolară, ar trebui să stăm de vorbă cu partenerul nostru și să pregătim un plan pe hârtie sau verbal cu privire la ceea ce ar trebui făcut dacă lucrurile scapă de sub control sau dacă apare un episod scurt sau pe termen lung de manie sau depresie sau altă afecțiune legată de boala cronică.

Am întrebat-o pe soția mea, Joan Winifred, cum a ajutat relația noastră implicarea ei în recuperarea mea:

„Ne-a apropiat mai mult în înțelegerea reciprocă a bolii tale, tulburarea bipolară. La început, a fost derutant acest diagnostic, totuși, a face parte din procesul de recuperare a fost o experiență educațională atât de instructivă. Obținerea de informații bune și de încredere despre medicamente, terapie și sprijin ne-a ajutat să elaborăm împreună un plan de bunăstare. Am învățat cum să ne descurcăm mai bine ca și cuplu. Disponibilitatea ta de a-mi permite să vorbesc cu medicii tăi și să țin evidența medicamentelor tale m-a ajutat să mă simt mereu parte din recuperarea ta.”

Prin faptul că lucrați împreună la recuperare, creșteți rata de succes a relației. Pentru mai multe informații, citiți articolul BpHope de Barbara Boughton: „Partenerul dumneavoastră poate deveni un stâlp de putere atunci când lucrați împreună ca un cuplu”

.