Articles

Revizuirea uterului rătăcitor: Oxitocina în endometrioză și tulburarea bipolară

Hipocrate atribuia emotivitatea ridicată a femeilor – isteria – unui „uter rătăcitor”. Deși diagnosticele de isterie au fost abandonate împreună cu noțiunea că pântecele deplasat provoacă tulburări emoționale, cercetări recente sugerează că nivelurile ridicate de oxitocină apar atât în tulburarea bipolară, cât și în endometrioză, o afecțiune ginecologică care implică migrarea țesutului endometrial dincolo de uter. Propunem și evaluăm ipoteza că activitatea ridicată a sistemului oxitocinergic contribuie împreună la tulburarea bipolară și la endometrioză. În primul rând, prezentăm contextul relevant privind endometrioza și tulburarea bipolară, iar apoi examinăm dovezile de comorbiditate între aceste afecțiuni. În continuare: (1) trecem în revistă asocierile oxitocinei cu trăsăturile de personalitate, în special extraversiunea și deschiderea, și modul în care acestea se suprapun cu trăsăturile din spectrul bipolar; (2) descriem dovezi pentru o activitate oxitocinergică mai mare atât în endometrioză, cât și în tulburarea bipolară; (3) examinăm funcționarea alterată a axei hipotalamo-hipofizo-gonadale în ambele afecțiuni; (4) descrieți datele care arată că medicamentele care tratează o afecțiune pot ameliora simptomele celeilalte; (5) discutați impactul endometriozei și al tulburării bipolare asupra condiției fizice; și (6) analizați o pereche de afecțiuni, sindromul ovarelor polichistice și autismul, care prezintă dovezi de implicare a unei activități oxitocinergice reduse, în contrast direct cu endometrioza și tulburarea bipolară. Luate în considerare împreună, spectrul bipolar și endometrioza par să implice extreme înalte dereglate ale pleiotropiei în mod normal adaptative în sistemul oxitocinic feminin, prin care nivelurile ridicate de activitate oxitocinergică coordonează socialitatea exterioară cu o fertilitate sporită, caracterizând aparent, în general, o istorie de viață mai rapidă. Aceste constatări ar trebui să determine o reexaminare a modului în care interacțiunile minte-corp, precum și sistemele endocrine pleiotropice care stau la baza acestora, contribuie la sănătate și boală.