Puterea limbajului ne oferă abilitatea de a ne conecta cu ceilalți și de a avea control asupra vieții oamenilor. În „Born A Crime” de Trevor Noah, Noah trăiește în Soweto, Africa de Sud, unde diviziunea rasială se răspândește. Fiind născut dintr-o femeie de culoare și un bărbat alb, Noah încearcă să reducă decalajul. El este văzut ca fiind prea negru pentru a fi alb și prea alb pentru a fi negru. El învață că limbajul poate schimba percepția oamenilor despre el. Trăind în Africa de Sud, unde rasismul prosperă, limba pe care o vorbește poate contribui la eliminarea diferențelor rasiale. El și mama sa, Patricia, învață că faptul de a fi multilingv sfidează apartheidul strict din Africa de Sud. Cartea lui Trevor Noah, Born a Crime, explorează impactul limbajului și puterea acestuia de a schimba perspectiva oamenilor prin folosirea tonului de către autor.

Sud-africanii îi percep pe cei care nu sunt din tribul lor nativ ca fiind inamicul. Noah și mama lui intră într-un magazin vorbind în limba lor maternă, Xhosa, și devin stereotipuri de „negri răi” de către vânzătorul care este Zulu. El povestește momentul în care: „Eram într-un magazin odată, iar comerciantul, chiar în fața noastră, s-a întors către paznicul său și a spus „Urmăriți-i pe negrii ăștia în caz că fură ceva”. Mama s-a întors și a întrebat: „De ce nu-i urmărești pe negrii ăștia ca să-i ajuți să găsească ceea ce caută?” „Ag jammer!”, a spus el, cerându-și scuze în afrikaans. Apoi – și acesta a fost cel mai amuzant lucru – nu și-a cerut scuze pentru că și-a îndreptat rasismul spre noi. ‘Oh, îmi pare atât de rău’, a spus el. ‘Am crezut că sunteți ca ceilalți negri. Știți cum le place să fure” (Noah 55). Când Patricia Noah dezvăluie că știe și ea să vorbească afrikaans, el este luat prins prin surprindere. Imediat, el își schimbă punctul de vedere și nu se simte amenințat de mama lui Noah acum că știe că ea poate vorbi afrikaans. Cu aceasta, el presupune că nu vor fura pentru că sunt din același trib ca și negustorul. Prin tonul pe care Noah îl folosește, el găsește acest lucru ușor amuzant, în sensul că negustorul nu a simțit că este rasist. Diviziunea rasială din Africa de Sud este atât de puternică încât comunicarea în limba maternă a cuiva creează încredere între ei.

Limbajul are puterea de a schimba perspectiva oamenilor și îl determină pe Noah să își salveze propria viață în timp ce merge pe stradă. Oamenii de culoare îl văd inițial ca fiind mai mult alb, iar oamenii albi îl văd ca fiind mai mult negru. În timp ce Noah merge în mod inocent pe stradă, aude în spatele lui: „Asibambe le autie yomlungu. Phuma ngapha mina ngizoqhamuka ngemuva kwakhe” (Noah 55). Ceea ce se traduce prin: „Să-l prindem pe tipul ăsta alb. Tu mergi în stânga lui, iar eu voi veni în spatele lui. Nu știam ce să fac. Nu puteam să fug, așa că m-am învârtit și am spus: „Kodwa bafwethu yingani singavele sibambe sibambe umuntu inkunzi? Asenzeni. Mina ngikulindele. ‘Băieți, ce-ar fi să jefuim pe cineva împreună? Eu sunt gata. Hai s-o facem” (Noah 55). Noah intră în legătură cu ceilalți băieți vorbind în limba lor maternă. Cuvintele pe care Noah le folosește transmit un ton nervos și iritat. El este în stare de șoc și primul său instinct este să folosească limba pentru a-l ajuta. Noah folosește multilingvismul în beneficiul său pentru a modifica perspectiva celorlalți.

Mai târziu în carte, Noah admite faptul că limba aduce laolaltă diverse grupuri culturale. Faptul că este jumătate negru și jumătate alb îl face mai conștient de diferențele rasiale din Africa de Sud. Limba pe care o vorbește determină interpretarea culorii sale. Noah „a învățat curând că cel mai rapid mod de a reduce decalajul rasial era prin limbă. Dacă ești negru în Africa de Sud, să vorbești engleza este singurul lucru care îți poate oferi un avantaj. Engleza este limba banilor. Înțelegerea limbii engleze este echivalată cu inteligența. Dacă sunteți în căutarea unui loc de muncă, engleza face diferența între a obține un loc de muncă sau a rămâne șomer. Dacă stai în boxa acuzaților, engleza este diferența dintre a scăpa cu o amendă sau a merge la închisoare” (Noah 54). Tonul pe care Noah își descrie opiniile este foarte serios. El folosește cuvinte puternice pentru a transmite beneficiul multilingvismului și consecințele diferite primite în funcție de limbile care sunt vorbite. Natalia Sylvester, o autoare peruano-americană, vorbește despre beneficiile de a fi bilingv în articolul său, „They Beauty of Being Bilingual” (Frumusețea de a fi bilingv). Sylvester le povestește cititorilor săi despre momentele în care a ajutat oameni oarecare în locuri obișnuite precum Goodwill, Walmart și Costco. „Sunt cea mai recunoscătoare că pot vorbi spaniola pentru că mi-a permis să îi ajut pe alții” (Sylvester). Într-o parcare Walmart din Texas, Slyvester și-a folosit cea de-a doua limbă, spaniola, pentru a ajuta pe cineva la nevoie. Mașina unei femei fusese furată, iar când aceasta a depus o plângere la poliție, aceștia aveau nevoie de actele ei de imigrare. Femeia plângea în timp ce vorbea în spaniolă cu gesturi dramatice ale mâinilor, ceea ce nu a facilitat înțelegerea ei. Natalia s-a oferit atunci să le traducă mesajul ei ofițerilor. Actele ei de imigrare fuseseră în mașină. Viața lui Sylvester poate fi comparată cu cea a lui Noah în sensul că cunoașterea mai multor limbi este valoroasă la nivel mondial.

Noah folosește multilingvismul pentru a schimba perspectiva celorlalți prin folosirea tonului. El îl folosește în beneficiul său, comunicând cu alți oameni în limba lor. Așa cum spunea Nelson Mandela: „Dacă vorbești cu un om într-o limbă pe care o înțelege, asta i se urcă la cap”. Dacă îi vorbești în limba lui, îi ajungi la inimă” (Nelson Mandela). Citatul lui Mandela, folosit și în „Born A Crime”, se aplică la modul în care Noah folosește limba de-a lungul cărții. Prin folosirea tonului, Trevor Noah folosește multilingvismul pentru a schimba perspectiva celorlalți.

Lucrări citate

Noah, Trevor. Born a Crime: și alte povestiri. John Murray, 2017.

Sylvester, Natalia. „The Beauty of Being Bilingual” (Frumusețea de a fi bilingv). The New York Times, The New York Times, 20 sept. 2019, www.nytimes.com/2019/09/20/opinion/bilingual-children.html.

.