Introducere

Hârtia este unul dintre cele mai versatile produse ale vieții de zi cu zi, cu sute de utilizări diferite. Este vitală pentru comunicare și educație, precum și în aplicațiile sanitare și de uz casnic și în ambalaje. Hârtia este, în esență, un covor de fibre derivate din materiale vegetale, iar cea mai mare parte este formată din fibre derivate din lemn. Fabricarea hârtiei din lemn a fost mult timp o industrie importantă în țări precum Canada și Finlanda.

Hârtia este biodegradabilă, reciclabilă și o sursă de energie dacă este arsă. Dacă este produsă în mod durabil, atunci hârtia este un produs ecologic. Introducerea calculatoarelor personale și a poștei electronice ar fi putut eventual să ducă la un birou fără hârtie, dar s-a întâmplat invers, cererea de hârtie crescând în ultimii ani. Acest lucru nu trebuie să fie o problemă dacă hârtia este reciclată și refolosită ori de câte ori este posibil.

Context istoric și fundamente științifice

Cu ochiul liber, hârtia pare netedă, dar dacă este examinată la microscop se dezvăluie ca o rețea de fibre vegetale așezate sub formă de foaie. Ea este fabricată prin scurgerea celei mai mari părți a apei dintr-o suspensie a acestor fibre cunoscută sub numele de pastă. Astăzi, cea mai mare parte a hârtiei este fabricată din pastă de lemn, dar poate fi fabricată și din alte surse vegetale, cum ar fi cânepa, bumbacul și, bineînțeles, hârtia reciclată.

Anticii egipteni fabricau un tip de hârtie pe care o numeau papyrus prin presarea împreună a fâșiilor de coajă de chiparos asemănător cu iarba Cyperus papyrus. Apoi, în secolul al II-lea d.Hr., chinezii au început să fabrice hârtie care semăna mai mult cu materialul folosit în prezent. Aceștia foloseau o pastă de fibre de mure și o ridicau într-o sită de mătase pentru a scurge apa, lăsând o foaie de hârtie, care era uscată la soare. Această hârtie era de înaltă calitate și de lungă durată. Într-adevăr, încă mai există mostre în British Museum din Londra. Abia în secolul al XIX-lea, pasta de lemn a fost folosită ca sursă principală de hârtie, iar fabricarea hârtiei a fost realizată la mașină și nu manual. Anterior, fabricanții de hârtie foloseau ca materie primă bumbacul și cânepa.

Lemnul este format din fibre de celuloză ținute împreună de o substanță numită lignină. În producția de pastă de lemn, lemnul este tăiat cu ferăstrăul din copac și i se îndepărtează scoarța. Apoi, fibrele sunt separate fie prin tratament mecanic, fie prin tratament chimic pentru a crea celuloză, care poate fi apoi albită, în funcție de aplicație. Printre arborii potriviți pentru producția de hârtie se numără pinul, molidul, mesteacănul și eucaliptul. Proprietatea hârtiei este adaptată în funcție de utilizarea sa finală. Prin urmare, durabilitatea este importantă pentru bancnote, care sunt fabricate din fibre de bumbac și in. Șervețelele, hârtia igienică și prosoapele sanitare au nevoie de o absorbție bună. Cartonul este un tip de hârtie rezistentă, uneori stratificată, care este utilizat pe scară largă în ambalaje. Diferite tipuri de celuloză sunt folosite pentru aceste diverse aplicații.

Impacte și probleme

În jur de patru miliarde de copaci sunt tăiați în fiecare an pentru fabricarea hârtiei. Aceasta reprezintă aproximativ o treime din toți copacii recoltați în scopuri comerciale. Consumul mondial de hârtie a crescut de patru ori în ultimii 40 de ani, fiind utilizate aproximativ 300 de milioane de tone de hârtie în fiecare an. În prezent, aproximativ o treime din această cantitate provine din hârtie reciclată. Din cauza diverselor calități de hârtie și a diferitelor aplicații, este dificil de estimat cât de multă hârtie produce un copac. Cu toate acestea, conform Consiliului Hârtiei din Wisconsin, un singur copac ar putea da naștere la 250 de exemplare ale unui ziar sau 90.000 de coli de hârtie de scris.

Industria hârtiei este adesea prezentată ca fiind risipitoare și dăunătoare pentru mediu, dar trebuie amintit faptul că pasta de hârtie nu este recoltată din

păduri tropicale. Mai mult, hârtia poate avea un efect benefic asupra ciclului carbonului. Dacă lemnul este ars, dioxidul de carbon este eliberat imediat în atmosferă, contribuind la încălzirea globală. Dacă este transformat în hârtie, carbonul este reținut și va fi eliberat pe o perioadă mai lungă de timp.

Spre deosebire de combustibilii fosili, lemnul este o resursă regenerabilă, iar plantarea mai multor păduri pentru producția de lemn creează un rezervor de carbon, deoarece copacii absorb dioxidul de carbon din atmosferă. Cu toate acestea, industria hârtiei utilizează în producție diverse substanțe chimice dăunătoare, cum ar fi dioxidul de clor, și a fost responsabilă pentru diverse inci-

WORDS TO KNOW

BIODEGRADABIL: capabil să fie degradat în mediu prin acțiunea microorganismelor

CAPACITATE DE CARBON: O locație, cum ar fi o pădure, în care există o stocare netă de carbon, deoarece sechestrarea depășește eliberarea.

RESURSE RENOVABILE: Orice resursă care este reînnoită sau înlocuită destul de rapid (la scara timpului istoric uman) prin procese naturale sau gestionate.

SUSTENABILĂ: Capabilă de a fi susținută sau continuată pentru o perioadă nedeterminată fără a epuiza resursele necesare sau fără a se autodistruge în alt mod: adesea aplicată activităților umane, cum ar fi agricultura, generarea de energie sau întreținerea unei societăți ca întreg.

PAPĂ DE LEMN: O suspensie de țesut lemnos în apă care este sursa majorității hârtiei

dente. Gestionarea durabilă a pădurilor, controlul emisiilor și reciclarea produselor din hârtie ori de câte ori este posibil sunt esențiale pentru o industrie a hârtiei prietenoasă cu mediul.

Vezi și Resurse forestiere; Exploatare forestieră

BIBLIOGRAFIE

Site web

Confederația Europeană a Industriilor de Hârtie. „Paperonline”. http://www.paperonline.org/ (accesat la 19 martie 2008).

Ecology.com. „Paper Chase”. http://www.ecology.com/feature-stories/paper-chase/index.html (accesat la 20 martie 2008).

Royal Botanic Gardens Kew. „Paper Information Sheet”. http://www.kew.org/ksheets/paper.html (accesat la 19 martie 2008).

Wisconsin Paper Council. „Paper in Wisconsin”. http://www.wipapercouncil.org/fun3.htm (accesat la 20 martie 2008).

.