Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări globale ale secolului XXI. Impactul său variază în funcție de regiuni, generații, vârste, clase, grupuri de venit și gen. Pe baza concluziilor Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), este evident că persoanele care sunt deja cele mai vulnerabile și marginalizate vor resimți, de asemenea, cele mai mari efecte. Se preconizează că persoanele sărace, în primul rând în țările în curs de dezvoltare, vor fi afectate în mod disproporționat și, prin urmare, vor avea cea mai mare nevoie de strategii de adaptare în fața variabilității și schimbărilor climatice. Este probabil ca atât femeile, cât și bărbații care lucrează în sectoarele resurselor naturale, cum ar fi agricultura, să fie afectați1 . Femeile sunt considerate din ce în ce mai mult ca fiind mai vulnerabile decât bărbații la impactul schimbărilor climatice, în principal pentru că ele reprezintă majoritatea săracilor din lume și sunt proporțional mai dependente de resursele naturale amenințate. La nivel mondial, femeile au un acces mai redus decât bărbații la resurse precum terenuri, credite, inputuri agricole, structuri de luare a deciziilor, tehnologie, formare și servicii de extensie care le-ar putea spori capacitatea de adaptare la schimbările climatice3.

De ce sunt femeile mai vulnerabile
Vulnerabilitatea femeilor la schimbările climatice provine dintr-o serie de factori – sociali, economici și culturali.

Saptezeci la sută din cei 1,3 miliarde de oameni care trăiesc în condiții de sărăcie sunt femei. În zonele urbane, 40 la sută dintre cele mai sărace gospodării sunt conduse de femei. Femeile predomină în producția mondială de alimente (50-80 la sută), dar dețin mai puțin de 10 la sută din terenuri.

Femeile reprezintă un procent ridicat din comunitățile sărace care depind în mare măsură de resursele naturale locale pentru a-și asigura traiul, în special în zonele rurale, unde ele își asumă cea mai mare parte a responsabilității pentru aprovizionarea cu apă a gospodăriilor și cu energie pentru gătit și încălzire, precum și pentru securitatea alimentară. În Orientul Apropiat, femeile contribuie cu până la 50 % din forța de muncă agricolă. Ele sunt responsabile în principal de sarcinile care necesită mai mult timp și forță de muncă intensivă și care sunt efectuate manual sau cu ajutorul unor unelte simple. În America Latină și în Caraibe, populația rurală a fost în scădere în ultimele decenii. Femeile sunt angajate în principal în agricultura de subzistență, în special în horticultură, creșterea păsărilor de curte și creșterea animalelor mici pentru consumul casnic.

Femeile au un acces limitat la bunurile și serviciile de mediu și la controlul acestora; ele au o participare neglijabilă în procesul de luare a deciziilor și nu sunt implicate în distribuirea beneficiilor legate de gestionarea mediului. În consecință, femeile sunt mai puțin capabile să se confrunte cu schimbările climatice.

În timpul condițiilor meteorologice extreme, cum ar fi secetele și inundațiile, femeile tind să muncească mai mult pentru a-și asigura mijloacele de trai ale gospodăriei. Acest lucru va lăsa mai puțin timp femeilor pentru a avea acces la formare și educație, pentru a-și dezvolta abilitățile sau pentru a obține venituri. În Africa, rata analfabetismului în rândul femeilor era de peste 55 % în anul 2000, față de 41 % în cazul bărbaților.4 Atunci când este combinată cu inaccesibilitatea la resurse și la procesele de luare a deciziilor, mobilitatea limitată plasează femeile acolo unde sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice.

În multe societăți, normele socio-culturale și responsabilitățile legate de îngrijirea copiilor împiedică femeile să migreze sau să caute refugiu în alte locuri sau să muncească atunci când se produce un dezastru. O astfel de situație este probabil să pună o povară mai mare asupra femeilor, cum ar fi călătoriile mai lungi pentru a obține apă potabilă și lemn pentru combustibil. În multe țări în curs de dezvoltare, femeile suferă de inegalități de gen în ceea ce privește drepturile omului, statutul politic și economic, proprietatea funciară, condițiile de locuit, expunerea la violență, educația și sănătatea. Schimbările climatice vor fi un factor de stres suplimentar care va agrava vulnerabilitatea femeilor. Este bine cunoscut faptul că, în timpul conflictelor, femeile se confruntă cu o intensificare a violenței domestice, a intimidării sexuale, a traficului de persoane și a violurilor.5

Îmbunătățirea adaptării femeilor la schimbările climatice
În ciuda vulnerabilității lor, femeile nu sunt văzute doar ca victime ale schimbărilor climatice, ci pot fi considerate, de asemenea, agenți și promotori activi și eficienți ai adaptării și atenuării. De mult timp, femeile au dezvoltat din punct de vedere istoric cunoștințe și abilități legate de colectarea și stocarea apei, conservarea și raționalizarea alimentelor și gestionarea resurselor naturale. În Africa, de exemplu, femeile în vârstă reprezintă bazine de înțelepciune prin cunoștințele și expertiza lor moștenite în ceea ce privește avertizările timpurii și atenuarea impactului dezastrelor. Aceste cunoștințe și această experiență transmise de la o generație la alta vor putea contribui în mod eficient la consolidarea capacității locale de adaptare și la susținerea mijloacelor de trai ale unei comunități. Pentru ca acest lucru să fie realizat și pentru a îmbunătăți capacitatea de adaptare a femeilor din întreaga lume, în special în țările în curs de dezvoltare, trebuie luate în considerare următoarele recomandări:

– Inițiativele de adaptare ar trebui să identifice și să abordeze impactul specific de gen al schimbărilor climatice, în special în domenii legate de apă, securitate alimentară, agricultură, energie, sănătate, gestionarea dezastrelor și conflicte. Ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare aspecte importante de gen asociate cu adaptarea la schimbările climatice, cum ar fi inegalitățile în ceea ce privește accesul la resurse, inclusiv la credite, servicii de extensie și de formare, informații și tehnologie.

– Prioritățile și nevoile femeilor trebuie să fie reflectate în planificarea și finanțarea dezvoltării. Femeile ar trebui să facă parte din procesul de luare a deciziilor la nivel național și local în ceea ce privește alocarea resurselor pentru inițiativele privind schimbările climatice. De asemenea, este important să se asigure investiții sensibile la dimensiunea de gen în programele de adaptare, atenuare, transfer de tehnologie și consolidare a capacităților.

– Organizațiile de finanțare și donatorii ar trebui, de asemenea, să ia în considerare circumstanțele specifice femeilor atunci când dezvoltă și introduc tehnologii legate de adaptarea la schimbările climatice și să facă tot posibilul pentru a elimina barierele economice, sociale și culturale care ar putea constrânge femeile să beneficieze de acestea și să le utilizeze. Implicarea femeilor în dezvoltarea de noi tehnologii poate asigura faptul că acestea sunt adaptabile, adecvate și durabile. La nivel național, ar trebui depuse eforturi pentru a integra perspectiva de gen în politicile și strategiile naționale, precum și în planurile și intervențiile aferente privind dezvoltarea durabilă și schimbările climatice.

Note 1 OIM, 2008. Raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și politică socială, Implicațiile schimbărilor climatice asupra ocupării forței de muncă și a pieței muncii, al patrulea punct de pe ordinea de zi, Consiliul de Administrație, a 303-a sesiune (Geneva), p. 2.
2 Osman-Elasha, 2008 „Gender and Climate Change in the Arab Region”, Arab Women Organization p. 44.
3 Aguilar, L., 2008. „Is there there a connection between gender and climate change?”, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), Office of the Senior Gender Adviser.
4 Rena, Ravinder și N. Narayana (2007) „Gender Empowerment in Africa: An Analysis of Women Participation in Eritrean Economy”, New Delhi: International Journal of Women, Social Justice and Human Rights, Vol.2. No.2., pp. 221-237 (Serials Publishers).
5 Davis, I. et. al. 2005, „Tsunami, Gender, and Recovery”.
6 IUCN 2004 (a), „Climate Change and Disaster Mitigation: Gender Makes the Difference”. Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice, 2001. Schimbările climatice: Impacts, Adaptation and Vulnerability, Contribution of Working Group II to the Third Assessment Report of the IPCC.
7 IUCN 2004 (b), „Energy: Gender Makes the Difference”.
Gender Action, 2008. Gender Action Link: Climate Change (Washington, D.C.), http://www.genderaction.org/images/Gender%20Action%20Link%20-%20Climate%…
Al treilea Congres mondial al femeilor în politică și guvernare, 2008. Background and Context Paper for the Conference, Manila, Filipine, 19-22 octombrie, www.capwip.org/3rdglobalcongress.htm
IUCN 2007, „Gender and Climate Change: Women as Agents of Change”.

.