Copii retrași din punct de vedere social sau anxioși

Retragerea socială este frica sau retragerea față de oameni sau situații sociale. Timiditatea devine o problemă atunci când interferează cu relațiile cu ceilalți, în situații sociale sau în alte aspecte ale vieții unui copil. Mai jos sunt sugestii pentru copiii care sunt anxioși din punct de vedere social, în timp ce părinții ar trebui să contacteze un profesionist licențiat pentru probleme de anxietate mai specifice.

Ajutându-vă copilul să facă față faptului că este prea timid

Pre-K/ Elementar

1. Dezvoltați abilitățile sociale ale copilului dumneavoastră

§ Uneori, un copil este timid când se află în preajma unui grup de colegi pentru că nu este foarte sigur de ceea ce ar trebui să facă. Ei se pot simți prea copleșiți sau că nu au nimic de spus celorlalți copii. Pentru a vă ajuta copilul, implicați-l în grupuri de joacă și facilitați-i jocul cu ceilalți, mergând cu el pentru a se prezenta sau alăturându-vă la activitate. Puteți învăța împreună

2. Asigurați-vă că vorbiți cu copilul dumneavoastră și aflați motivul pentru care nu vrea să se joace cu ceilalți copii. Soluția poate fi descoperită aici.

3. Permiteți-i copilului dvs. să se încălzească la o situație și nu-l forțați prea tare.

§ Toți părinții doresc ca copilul lor să fie acceptat și să aibă prieteni. Mulți părinți au pretenția ca copilul lor să fie sociabil și să fie în centrul atenției. Majoritatea copiilor nu sunt așa. Pentru copiii care sunt timizi, le ia ceva timp doar pentru a-și face curaj să încerce să se alăture unui grup. Lăsați-i să meargă în ritmul lor, cu sprijinul și încurajarea dumneavoastră. Dacă vă împingeți copilul să se alăture poate duce la plâns, umilință și resentimente față de dumneavoastră.

4. Modelați și lăudați comportamentul extrovertit (Zolten și Long, 1997)

§ Copilului dumneavoastră îi va fi mult mai ușor să fie extrovertit și înainte în situații sociale dacă dumneavoastră, părintele, modelați un comportament social bun. De exemplu, atunci când ieșiți în oraș cu copilul dumneavoastră, faceți un efort să fiți prietenos și sociabil, acest lucru îi va permite copilului dumneavoastră să vadă că este în regulă să vorbească cu ceilalți. De asemenea, de fiecare dată când copilul dumneavoastră manifestă un comportament social adecvat, lăudați-l și lăsați-l să știe că sunteți mândru de el. Asigurați-vă că spuneți exact de ce sunteți mândru de ei… Făcând acest lucru, ei vor ști ce să facă în viitor. De exemplu, spuneți: „Sue, ai făcut o treabă grozavă salutându-l pe domnul Smith. A fost un lucru foarte prietenos!”

5. Nu vorbiți în locul copilului dvs.

§ Este foarte tentant, atunci când cineva se apropie de copilul dvs. și îl întreabă cum îl cheamă sau îi comentează ținuta, etc., să vorbiți în numele copilului dvs. Vorbind în numele copilului dumneavoastră, îi permite acestuia să scape și „scapă” fără să vorbească. În plus, îi transmiteți copilului dvs. mesajul că vocea lor nu este necesară, ceea ce poate consolida timiditatea copilului dvs. Prin urmare, încercați ca copilul dumneavoastră să vorbească pentru el însuși.

6. Învățați un discurs pozitiv despre sine

§ De multe ori, copiii care sunt timizi au o imagine de sine negativă sau sunt nesiguri. Pentru a-i ajuta să depășească aceste sentimente, învățați-i să vorbească pozitiv despre sine. Puneți-l pe copilul dumneavoastră să enumere lucrurile pe care le poate face, la ce este bun, ce îi place și prietenii și familia care îl iubesc. Puneți-l să exerseze spunându-și singur toate acestea. Țineți lista afișată (poate în baie sau în dormitorul lui), în acest fel i se amintește de toate calitățile sale bune și atunci când se simte timid sau nesigur.

7. Nu vă lăsați niciodată pe voi înșivă sau pe alții (inclusiv profesorii) să vă etichetați copilul ca fiind timid

§ Există multă negativitate în jurul cuvântului „timid” și cu cât copilul dumneavoastră se aude mai des asociat cu acest cuvânt, cu atât mai scăzută ar putea deveni imaginea lui de sine. Acest lucru ar putea avea ca rezultat faptul că el/ea ar putea deveni mai timid/ă.

8. Trimiteți mesaje sigure

§ Aveți grijă să nu-i transmiteți copilului dumneavoastră mesaje reactive sau chiar subtile care să îi întărească temerile. De exemplu, nu-i spuneți copilului dvs. timid să „fie atent” sau „sună dacă ai nevoie de ceva” decât dacă este necesar. Lăsați-l pe copilul dvs. să știe că dvs. credeți că lumea lor este în mod natural sigură.

Preadolescență/Adolescență

1. Dați-i copilului dvs. o pauză

§ Aceasta este o perioadă foarte grea pentru copii, atât din punct de vedere fizic cât și emoțional. Ei se confruntă cu schimbări corporale, precum și cu schimbări hormonale. Copiii pot deveni stângaci și nesiguri în această etapă, pe măsură ce se străduiesc să își găsească propria identitate. Fiți sensibili la nevoile lor și oferiți-le sprijin. Timiditatea poate fi doar modul lor de a face față tuturor acestor lucruri noi din viața lor.

2. Ajutați-vă copilul să își descopere talentele ascunse

§ Nu toți copiii pot juca baseball sau un instrument muzical. Cu toate acestea, adolescența este un moment excelent pentru a descoperi lucruri noi despre adolescentul tău și pentru a-l ajuta să-și descopere talentele. Fie că este vorba de faptul că are o atingere specială cu copiii mici, scrie poezii sau chiar algebră, ajutați-vă copilul să își extindă aceste talente și, între timp, eventual să găsească un grup de colegi care sunt, de asemenea, interesați de aceleași lucruri. Găsirea unui dar special sau a unui grup special de colegi poate fi exact ceea ce are nevoie copilul dumneavoastră pentru a ieși din carapacea sa.

3. Facilitați independența copilului dumneavoastră

§ Adolescența este o perioadă în care copiii vor să fie independenți. Adesea, această independență și atitudinea de „mă descurc singur” este cea care îi ajută pe copii să-și dezvolte stima de sine și încrederea în sine. Facilitați această nevoie de independență permițându-i copilului dumneavoastră mai multă responsabilitate pentru viața sa. Învățați-l cum să spele rufe, să gătească unele mâncăruri speciale sau chiar să meargă la magazinul alimentar pentru câteva articole de care ați putea avea nevoie. Desigur, gradul de responsabilitate pe care i-l acordați depinde de nivelul lor de încredere. Cu toate acestea, dacă îi oferiți adolescentului dvs. un anumit control, în esență îi spuneți8 „Am încredere în tine” și nimic nu întărește mai mult stima unui copil decât acest lucru.

4. Oferiți copilului dumneavoastră informații

§ Uneori, cel mai eficient instrument pentru a ajunge la adolescentul dumneavoastră este să nu folosiți deloc cuvinte. Faceți cercetări. Găsiți informații în reviste și pe internet despre modalitățile de a depăși timiditatea și de a-și face prieteni. Lăsați-le într-un loc unde știți că se va uita copilul dumneavoastră, fără să fie complet evident (masa din bucătărie, lângă calculator, pe măsuța de cafea). Din curiozitate sau din plictiseală, copilul dumneavoastră ar putea să răsfoiască informațiile și să găsească ceva util.

Resurse utile

Site-uri web

Shake Your Shyness www.shakeyourshyness.com

Shy Kids www.shykids.com

Cărți

Pre K/ Elementary

Let’s Talk About Being Shy (1998)

De : Roger Hargraves

Blushful Hippopotamus (1996)

De: Roger Hargraves

De: Roger Hargraves Chris Raschk

>Wilson Sat Alone (1994)

?>

De: Chris Raschk

>

De: Chris Raschk Debra Hess și Diane Greenseid

Adolescenți

Cele șapte obiceiuri ale adolescenților foarte eficienți: Ghidul suprem al succesului la adolescenți (2001)

De: D: Sean Covey

Timicitatea: O nouă abordare îndrăzneață: Cele mai recente descoperiri științifice plus pași practici pentru a-ți găsi zona de confort (2000)

De: L: Bernado J. Carducci PhD și Susan Golant

Puterea fetelor: Patty Ellis

The Me Nobody Nobody Knew: A Story of Triumph for All Girls (1998)

De: Patty Ellis (1998)

De: Patty Ellis: Shannon McLinden

Părinții

Copilul timid : Ghidul părinților pentru prevenirea și depășirea timidității de la copilărie până la vârsta adultă (1999)

De: Shannon McLinden (1999)

De: Shannon McLinden: Phillip Zimbardo

și Shirley Radl

.