Printre cele mai grave exemple de sexism modern se numără noțiunea că femeile sunt iraționale. Se pare că această noțiune este încă suficient de răspândită pentru a fi afirmată și dezbătută pe internet. Eu susțin că acuzațiile de iraționalitate sunt problematice în două moduri: (1) se bazează pe o neînțelegere a rolului emoțiilor în viața eficientă și (2) constituie un refuz de a înțelege realitățile subiective ale celorlalți, o înțelegere care este crucială pentru construirea unor relații eficiente și pentru rezolvarea conflictelor. Voi discuta fiecare dintre aceste probleme în cele ce urmează.

O înțelegere greșită a emoțiilor
Ideea că femeile sunt iraționale este adesea asociată cu ideea că gândirea rațională este superioară emoțiilor, că rațiunea duce la decizii sănătoase și emoțiile duc la decizii proaste. Acest lucru nu ar putea fi mai departe de adevăr; cercetările au arătat că nu numai că oamenii nu iau decizii mai bune atunci când nu sunt implicați emoțional; fără emoții, oamenii nu pot lua deloc decizii. Astfel, emoțiile sunt fundamentale pentru o acțiune eficientă.

Filosofa Martha Nussbaum a scris despre emoții ca forme de gândire inteligentă, evaluări ale statutului vieții curente a cuiva în lumina obiectivelor sale. Din această perspectivă, emoțiile pozitive ne arată că lucrurile funcționează bine pentru noi, iar emoțiile negative ne arată că ceva nu este în regulă în viața noastră. Acest tip de informații este un ghid critic pentru o viață eficientă.

Acest lucru este în contrast cu o viziune populară despre emoții ca fiind dezordonate, dificile și perturbatoare; ca atare, ele ar trebui ținute sub control. Cu această mentalitate, multor oameni le lipsește dorința de a-și explora propriile sentimente sau pe cele ale altora și, astfel, înțeleg puțin procesele emoționale proprii sau ale celorlalți. Societatea noastră îi privează în special pe bărbați de oportunitățile de exprimare și înțelegere emoțională.

Eticheta „irațional” ca refuz de a înțelege realitatea celuilalt
În mod obișnuit, ceea ce oamenii înțeleg prin comportament „irațional” este o demonstrație de emoție puternică într-o situație în care observatorul nu înțelege de ce este justificată o astfel de emoție puternică. Totuși, doar pentru că observatorul nu înțelege emoția nu înseamnă că aceasta nu are o explicație perfect rezonabilă. Eticheta „irațional” justifică și menține prea des ignoranța, deoarece implică faptul că acel comportament este produsul unei persoane atât de fundamental distruse sau cu defecte încât sfidează – și nici măcar nu merită – înțelegerea oricărei persoane rezonabile.

Relațiile romantice sunt o arenă în care emoțiile se dezlănțuie, la fel ca și neînțelegerile emoțiilor și acuzațiile de iraționalitate care le însoțesc. Relațiile romantice atrag emoții puternice pentru că sunt relații de atașament. Ca și copiii, adulții se bazează pe relațiile de atașament pentru confort, securitate și iubire. Conștientizarea de la un moment la altul și receptivitatea la nevoile celuilalt sunt elementele care stau la baza conexiunilor sigure dintre parteneri. Atunci când unul dintre parteneri simte că securitatea relației este amenințată (de exemplu, printr-un comportament disprețuitor sau care transmite indiferență), el sau ea poate răspunde cu emoții puternice – singurătate, furie, durere și dezamăgire. Aceste răspunsuri previzibile, dacă sunt resimțite și exprimate cu suficientă vehemență, par într-adevăr iraționale.

Substanțele emoționale sunt semnale inteligente despre cursul vieții cuiva și despre statutul celor mai importante relații ale sale. A invalida experiența emoțională a altcuiva acuzându-l că este „irațional” este echivalent cu negarea dreptului acelei persoane la autodeterminare. Achiesa la un concept despre noi înșine ca fiind „iraționali” înseamnă să ne invalidăm propria experiență emoțională și să ratăm beneficiile pe care emoțiile noastre le oferă ca ghiduri pentru crearea unei vieți bune.

.