Am efectuat o analiză a informațiilor vizuale despre lume care sunt încorporate într-o singură imagine a unui ochi. Se pare că corneea unui ochi și o cameră care privește ochiul formează un sistem de imagistică catadioptrică (lentilă + oglindă), pe care noi îl numim sistem de imagistică corneală. Spre deosebire de un sistem tipic de imagistică catadioptrică, cel cornean este flexibil, în sensul că reflectorul (corneea) nu este atașat în mod rigid de cameră. Utilizând un model geometric al corneei bazat pe studii anatomice, locația și orientarea sa 3D pot fi estimate dintr-o singură imagine a ochiului. Odată ce acest lucru este realizat, se poate obține din imagine o vedere cu unghi larg a mediului înconjurător al persoanei. În plus, se poate calcula proiecția mediului pe retină, cu centrul acesteia aliniat cu direcția privirii. Această imagine retiniană foveată dezvăluie ceea ce privește persoana. Am analizat în detaliu caracteristicile sistemului de imagistică corneană, inclusiv câmpul său de vizualizare, rezoluția sa și locația punctelor de vedere. Atunci când ambii ochi ai unei persoane sunt capturați într-o imagine, avem un sistem de imagistică corneană stereo. Am analizat geometria epipolară a acestui sistem stereo și am arătat cum poate fi folosit pentru a calcula structurile 3D ale obiectelor situate în jurul persoanei. Abordarea noastră de interpretare a imaginilor oculare este pasivă și neinvazivă. Ea are implicații directe pentru mai multe domeniiinclusiv recunoașterea vizuală, interfețele om-mașină, grafica pe calculator și studiile asupra afectului uman.

.