Aplicabilitatea lui Volenti Non Fit Injuria în sport
Volenti non fit injuria este una dintre cele mai importante apărări în dreptul răspunderii civile delictuale. Această frază este derivată dintr-un termen latin care afirmă că unei persoane de bunăvoie nu i se face rău
Aplicabilitatea Volenti Non Fit Injuria In Sports: Atât din punctul de vedere al jucătorilor, cât și al spectatorilor
„Volenti non fit injuria” este una dintre principalele apărări în dreptul răspunderii civile delictuale. Această sintagmă derivă dintr-un termen latin care spune „unei persoane de bunăvoie nu i se face rău”, în cuvinte simple, aceasta afirmă că atunci când o persoană consimte în mod voluntar la un risc, cunoscând foarte bine consecințele acestuia, nu poate intenta o acțiune împotriva celeilalte părți, pentru prejudiciile suferite de aceasta în răspundere civilă delictuală sau delictuală, de exemplu, un spectator care este lovit de o minge greșită în timp ce se află în tribune la un meci de baseball, nu poate obține despăgubiri pentru prejudiciile suferite, deoarece majoritatea fanilor știu că mingile rătăcite în tribune reprezintă o parte inevitabilă a jocului.
Cu toate acestea, această regulă are o excepție, în cazul în care aceasta se aplică numai la riscul pe care o persoană rezonabilă ar considera că și l-a asumat prin acțiunile sale. De exemplu, un jucător de fotbal consimte să fie lovit și la celelalte leziuni așteptate ale jocului, dar nu consimte ca adversarul său să-l lovească cu pumnul sau să facă orice altă activitate în afara termenilor obișnuiți ai jocului.
Apărarea volenti non fit injuria este luată în considerare în diverse contexte, și anume, relații de muncă, cazuri de salvare, cazuri de sinucidere, cazuri de conducere în stare de ebrietate, cazuri de răspundere a ocupanților și, de asemenea, este luată în considerare în contextul evenimentelor sportive.
Relația dintre dreptul răspunderii civile delictuale și sport: Relevanța principiului Volenti non fit injuria
Din timpuri imemoriale s-a înregistrat un număr tot mai mare de cazuri de acte de violență în timpul evenimentelor sportive. Multe sporturi prezintă pericole serioase atât pentru jucători, cât și pentru spectatori. Astfel, atunci când este vorba de evenimente sportive, instanțele judecătorești pronunță, în general, hotărâri în cazul proceselor care implică vătămări ale jucătorilor și spectatorilor, în temeiul legislației privind răspunderea civilă delictuală. Astfel, în conformitate cu legislația privind răspunderea civilă delictuală, dacă o parte are o obligație de diligență față de o altă parte și această obligație este încălcată, partea care are această obligație este răspunzătoare pentru orice vătămare suferită de partea căreia i se datorează această obligație ca urmare a încălcării acesteia. Nivelul obligației de diligență depinde de situații. Mai mare este pericolul, mai mare este decretul de diligență și viceversa.
Cu toate acestea, în astfel de situații, pârâții pot deține orice număr de apărări și, atunci când vine vorba de procese pentru vătămări legate de sport, pârâții posedă cea mai de succes apărare Volenti non-fit injuria, în care pârâții pot invoca această apărare spunând că reclamantul a fost pe propriul risc. Cu toate acestea, această regulă conține o excepție în care pârâții nu pot invoca apărarea de volenti non fit injuria, din anumite motive. Această excepție este aplicabilă atât în cazul jucătorilor, cât și în cazul spectatorilor.
Aplicabilitatea volenti non fit injuria din perspectiva jucătorilor
Legea spune că un participant la un eveniment sportiv este considerat ca fiind de acord cu riscul asumat sau cu vătămarea care are loc în cursul obișnuit al jocului și, prin urmare, nu poate pretinde pentru orice vătămare care are loc în cursul obișnuit al jocului. Cu toate acestea, „jucătorii” nu consimt la neglijența colegilor săi de joc sau la orice altă activitate care se află în afara cursului obișnuit al jocului.
Cele de mai jos stabilesc aplicabilitatea principiului Volenti non fit injuria din perspectiva jucătorilor:
Cafest v. Tombleson (Aplicabilitatea Volenti non fit injuria are succes)
În acest caz, o femeie se rănește la încheietura mâinii în timp ce se dă cu rolele și cere despăgubiri pe motiv că pârâtul nu i-a dat protecții pentru încheietura mâinii și nu a avertizat-o de pericole. În acest caz, apărarea a avut succes și pârâtul nu a fost tras la răspundere, deoarece instanța a declarat că femeia a acceptat un risc cunoscut asociat cu jocul.
Condone v. Basi (Aplicabilitatea Volenti non fit injuria nu are succes)
În acest caz, un fotbalist a fost tras la răspundere pentru că a rupt piciorul adversarilor săi într-o intrare. Instanțele au considerat că, în acest caz, apărarea nu ar avea succes, deoarece fiecare jucător are obligația de a avea o grijă rezonabilă față de ceilalți jucători de pe teren. Prin urmare, pârâtul poate fi dat în judecată pentru că a cauzat vătămări reclamantului.
Volenti non fit injuria din perspectiva spectatorilor.
În cazurile legate de spectatori, instanțele respectă cu strictețe doctrina Volenti non fit injuria din dreptul răspunderii civile delictuale. Astfel, atunci când un spectator cumpără un bilet pentru a urmări orice eveniment sportiv, se consideră în general că persoana respectivă face acest lucru pe propriul risc, cunoscând în mod corespunzător consecințele acestuia. Cu toate acestea, există o excepție în acest caz, în care spectatorul consimte doar la riscurile vizionării meciului, dar nu și la neglijența autorităților sau la orice alt prejudiciu care se întâmplă în afara cursului la care nu și-a dat consimțământul.
Cazurile următoare stabilesc aplicabilitatea lui Volenti non fit injuria din perspectiva spectatorilor.
Hall v. Brooklands auto racing Club (Aplicabilitatea lui Volenti non fit injuria are succes)
Este un caz clasic, în care doi spectatori au fost uciși ca urmare a faptului că o mașină de curse s-a izbit de mulțime. Instanța s-a pronunțat pe baza doctrinei menționate anterior și a considerat că nu a existat nicio răspundere, deoarece spectatorii și-au dat consimțământul cu privire la riscurile vizionării meciului în momentul în care au cumpărat biletele.
Payne v. Maple Leaf Gardens Ltd (Aplicabilitatea Volenti non fit injuria nu are succes)
În acest caz, reclamantul era deținător al unui bilet de abonament și, prin urmare, era familiarizat cu acest sport. Astfel, în timp ce urmărea meciul, el a fost înțepenit nu de un puc, ci de bățul unuia dintre jucători care se lupta cu un jucător advers în fața reclamantului. Astfel, instanța a considerat că a fost împotriva cursului limitat la care a consimțit reclamantul și a considerat că apărarea Volenti non fit injuria nu va avea succes, iar pârâtul poate fi obligat la plata de daune-interese către reclamant.
Dacă cineva studiază în profunzime apărarea Volenti non fit injuria și aplicabilitatea acesteia în cazurile legate de sport, va ști că, în afară de jucători și spectatori, chiar și organizatorii care organizează un anumit eveniment sportiv sunt, de asemenea, răspunzători, în cazul în care publicul este rănit din cauza baricadelor sau frânghiilor defecte sau a oricărei alte neglijențe care cauzează vătămări publicului.
În cele ce urmează este cazul care analizează răspunderea organizatorilor pentru prejudiciul cauzat publicului:
Este un caz de referință, în care domnul White a fost ucis la o cursă de mașini Jalopy din cauza construcției și montării neglijente a corzilor. O mașină s-a izbit de corzi la aproximativ 1/3 de milă de locul din care se afla domnul White. În consecință, acesta a fost catapultat și aruncat la 6 metri în aer și a murit din cauza rănilor. Dl White era pilot în cursă, dar când a avut loc incidentul se afla între curse, stând alături de familia sa. El se înscrisese pentru o clauză de excludere. La intrarea în incintă era un semn pe care scria că cursele de Jalopy sunt periculoase, iar organizatorii nu își asumă nicio răspundere pentru orice vătămare, indiferent de modul în care a fost cauzată. Programul conținea, de asemenea, o clauză similară. Văduva sa a intentat o acțiune împotriva organizatorului evenimentului, care s-a apărat pe motiv că Volenti non fit injuria și că nu are nicio responsabilitate. Cu toate acestea, apărarea Volenti non fit injuria nu a avut succes, deoarece dl White a consimțit doar la riscul cursei de Jalopy, dar nu a acceptat riscul legat de construcția neglijentă a frânghiilor. Astfel, pârâtul (organizatorii) a fost tras la răspundere.
CONCLUZIE
Atunci, după analiza diferitelor precedente judiciare, se poate concluziona că, Volenti non fit injuria apare atunci când o persoană ignoră riscul la care a consimțit în mod voluntar sau a comis o neglijență sau a acționat în mod nechibzuit și a cauzat vătămări altora sau a făcut ceva în afara cursului obișnuit al jocului este fie pedepsită, fie scutită de lege în consecință.
Note de subsol:
# Un delict, în dreptul comun, este o greșeală civilă care cauzează în mod injust cuiva un prejudiciu, rezultând o răspundere juridică pentru persoana care comite fapta delictuală.
# În drept, o persoană rezonabilă sau un om rezonabil este un compozit de judecăți ale comunității relevante cu privire la modul în care un membru tipic al comunității respective ar trebui să se comporte în situații care ar putea reprezenta o amenințare de vătămare. (Dicționar gramatical Oxford)
# (2003) NSWCA 210
# 1 WLR 866
# 1 K.B. 205 (C.A.).
# 1 D.L.R. 369 (Ont. C.A.).
# Un disc negru din cauciuc dur folosit în hocheiul pe gheață
# 3WLR 296
.